Cuvântul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel către pelerinii Sfintei Parascheva şi ai Sfântului Vasile cel Mare, prezenţi la Catedrala mitropolitană din Iaşi


ÎNTÂMPINAŢI DE SFÂNTA MOLDOVEI ŞI SFÂNTUL CAPADOCIEI

Întrucât cele 17 biserici parohiale şi o mănăstire din Bucureşti care au ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva ne cer să fim prezent în Capitală de sărbătoarea Sfintei Parascheva, după ce, pe când eram Mitropolit la Iaşi, timp de 18 ani la rând am fost prezent la acest hram al Catedralei mitropolitane din Iaşi, Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, ne-a solicitat să adresăm un mesaj credincioşilor pelerini care sunt prezenţi anul acesta în Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi ale Sfântului Vasile cel Mare.

Prin urmare, cu multă bucurie şi aleasă preţuire pentru ierarhii, autorităţile de stat, clericii, monahii şi credincioşii prezenţi la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, adresăm un cuvânt pastoral privind lumina şi sfinţenia acestui mare eveniment.

Pelerinajul este un eveniment spiritual pentru toţi cei ce participă la el cu credinţă şi evlavie, cu dragoste de Dumnezeu şi de Sfinţii Lui. În acest înţeles pelerinajul poate fi un moment sau un prilej de înnoire şi de îmbogăţire sufletească pentru toţi pelerinii sau închinătorii.

Într-un loc de pelerinaj găsim nu numai ceea ce oferă locul: sfânta biserică, sfintele moaşte şi sfintele slujbe, ci şi ceea ce aduc cu ei pelerinii, fiecare în parte şi toţi laolaltă, adică evlavia lor, pacea lor, răbdarea lor, cuminţenia lor, bunătatea lor, deci felul lor de a fi şi de a se întâlni cu Dumnezeu şi cu oamenii în Biserica lui Hristos şi a Sfinţilor Lui.

Aşadar, hramul şi pelerinajul de hram pot fi un eveniment de întărire a credinţei, împrospătare a evlaviei, împlinire a rugăciunilor şi cunoaştere a altor credincioşi decât cei pe care îi întâlnim zilnic în parohie, în mănăstire sau în localitatea de unde venim fiecare dintre noi.

Pelerinajul este în acelaşi timp călătorie fizică şi spirituală. Călătoria fizică este o deplasare, uneori obositoare şi costisitoare, dintr-o localitate în alta, adică de acasă la locul de cinstire a sărbătorii şi a sfinţilor. Iar călătoria spirituală din pelerinaj este o mutare interioară de la o stare spirituală a sufletului la o altă stare spirituală a lui. Dacă această mutare sau călătorie spirituală este un urcuş duhovnicesc sau o creştere duhovnicească, atunci pelerinajul schimbă oboseala fizică în odihnă spirituală, în pace şi bucurie sufletească. Astfel, pelerinajul preface o cheltuială materială într-un câştig spiritual şi o iniţiativă particulară într-o bucurie comunitară.

În acest înţeles, depinde mult de pelerini şi de cei ce îi primesc dacă oboseala şi cheltuiala lor devine sărbătoare de suflet şi îmbogăţire spirituală.

Prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, anul 2009 a devenit “Anul comemorativ-omagial al Sfântului Vasile cel Mare şi al Sfinţilor Capadocieni”, deoarece acum se împlinesc 1630 de ani de la trecerea Sfântului Vasile la cele veşnice. De aceea, pelerinii care sunt prezenţi anul acesta la Catedrala mitropolitană din Iaşi pentru a se închina la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se vor putea închina tot acolo şi la moaştele Sfântului Vasile cel Mare, aduse de la Mănăstirea “Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi.

Personal ne amintim cu bucurie că în ianuarie 2001, pe când eram Mitropolit la Iaşi, am readus de la Bucureşti la Iaşi o parte din moaştele Sfântului Vasile cel Mare, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Părintelui nostru Patriarh Teoctist, care le-a recuperat de la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti, întrucât ele au fost luate abuziv de regimul comunist, în anul 1975, de la Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, unde se aflau încă din anul 1650, când au fost dăruite Domnitorului Vasile Lupu de Patriarhul Macarie al Antiohiei. Astfel, în ziua de 30 ianuarie 2001, de sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi, am reaşezat aceste moaşte ale Sfântului Vasile cel Mare spre închinare în frumoasa nişă dedicată raclei Sfintei Cuvioase Parascheva din biserica Sfinţii Trei Ierarhi, arătând prin aceasta legătura spirituală care există între sfinţii lui Dumnezeu, dar şi faptul că trebuie să cinstim memoria şi dorinţa evlavioasă a ctitorilor de biserici şi mănăstiri, exprimată prin odoarele şi moaştele sfinte pe care le-au dăruit bisericilor ctitorite sau preţuite de ei.

În aceste zile de pelerinaj la Iaşi, când pelerinii cinstesc cu deosebită evlavie şi bucurie moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva şi ale Sfântului Vasile cel Mare, cerem ajutorul acestor sfinţi ca să ne întărim în credinţă şi să sporim în fapte bune. Să-i rugăm să mijlocească pentru noi ca Dumnezeu să ne dăruiască sănătate şi ajutor în viaţă şi să reverse în sufletele noastre harul, pacea şi bucuria Sfântului Duh, pentru a transmite cu multă evlavie sfinţenia acestei sărbători, în familiile noastre, în parohii, în mănăstiri, în oraşe şi sate, în ţară şi străinătate, pretutindeni unde vieţuim şi lucrăm.

Preamilostivul Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfintei Cuvioase Parascheva şi ale Sfântului Vasile cel Mare, să vă binecuvinteze pe toţi, iubiţi pelerini, şi să vă răsplătească osteneala şi dărnicia, evlavia şi dorinţa de înnoire şi sfinţire a vieţii, pentru a vă bucura împreună cu toţi sfinţii în Biserica lui Hristos de pe pământ şi din ceruri!


Cu multă preţuire şi părintească binecuvântare,

† DANIEL,
Arhiepiscopul Bucureştilor,
Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei,
Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române